home

 

 

 

 

 

 

Birbate bagnate

  

a Funtana

 

 

U sindicu na matina versu l’ottu

rruau o cumini e si cacciau u cappottu

 

Era ncazzatu e senza salutari

iapriu a porta e nchianau ntall’ascensori.

 

Ropu n’quartu r’ura manovrandu

rruau o primu pianu iastimandu:

 

“Avi na sumana chi nammi fazzu na rurmuta

pi telefunu vonnu sapiri comu si pripara na sprimuta.

Sugnu sicuru chi si mintiru nta testa

c’ambeci ru slndicu, aiu a fari u barrista.

 

Puru pi vigili i serviziu fu na mala iurnata

n’camionista mbarazzatu pritindiva na limunata.

 

Cu procedura d’urgenza nd’avimu a riuniri

si spargiu a buci ca ulimu demoliri

s’avi a nesciri cu na truata geniali

e nci spiegamu a genti ch’é na funtana speciali”.

 

Fu cusì chi nto giru i na sumana

fu fattu u programma “sarbafuntana

 

Supa o giurnali ra cumuni pubblicaunu ogni mumentu

i cchiu’ grandi pputtanati a pagamentu.

 

U ragiuneri Sofi senza m’esti nterpellatu

si fici avanti pi essiri ascoltatu:

“i facci a stazioni è pocu congeniali,

si permettiti, nci mentu i roti e ma schianu o Piali”.

 

“Va raspiti a muruddha a n’autra parti

- ntervinni Battista - o ti rrancu cu sti carti.

E cacciti i nte peri cu sti roti,

a funtana è prenotata pi zzareddhoti !“

 

A Ntonellu Missina chi faci u delegatu

comu na cosa cu mintiru i latu,

ma stavota si sintiva nta raggiuni

e supra n’taulu zzumpau comu n’muntuni:

 

“Finimula i gghiucari a futticumpagnu,

a funtana nan è nu scardabagnu;

Zzareddhu fu sirbutu egregiamenti

cu monumentu chi nci fici u Presidenti”.

 

Spacciandula pi bumba e ricendu ch’é mportanti

si fici a campagna e futtiu a tutti quanti.

 

U sindicu sapendu aundi ‘Ntoni’ vuliva rruari

circava in tutti i modi nammi u faci parrari.

“Sugnu sicuru chi st’esauritu

sta iarmandu ca voli a Firritu.

 

Nzamaddiu mi mentinu supra e giurnali

si ppurinu chi nan ponnu pasciri i nimali.

e poi, cu ncill’avi a spiegari

ca gebbia nan serbi pi mbivirari ?“

 

Finora u Tarantinu fu pigghiatu ri pinseri

e nan ebbi modu mi poti nterveniri.

Ma comu finarmenti nci vinni na pinzata

a tutta a giunta rassau mbarsamata:

 

“Finimula chi sciarri e ramundi da fari

ora, sulu n’miraculu ndi poti sarbari.

Chiamamu subitu o cardinali Giordanu

e l’unicu, camorra, chi ndi poti rari na manu.

 

All’indomani matina ra cumuni

partiu na chiamata pu zzocculuni.

Nto telefunu rispundiu u saristanu:

“prontu, cu cazzu è chi voli a Giordanu?”

 

“Chiamu ra Villa e sugnu n’assessori comunali

facitimi parrari subitu cu cardinali!”

 

“Caru assessori ra cumuni

tantu pi ncuminciari mi rumpistu i ... gghiuni.

Si vuliti parrari cu Sua Eminenza

aviti prima a pavari l’urgenza.

 

Pi via internet faciti n’offerta in denaru

digitandu www punto it punto sangennaru

e mi raccumandu mi siti i larga manu

sinno’ passinu sei misi pi parrari cu Giordanu”.

 

Ma candu seppi chi si trattava ra funtana

nci resi appuntamentu pi fini settimana.

 

Sabitu matina tutta a giunta in gran parata

spittava o Cardinali mi rriva ill’autostrata.

 

U sindicu si mparava u discursu a mimoria

e i vigili si liticaunu cu Cicoria.

 

Nenti sapendu cu Ceddhazzu

l’aiva ntercettatu all’arburazzu:

cu nu stratagemma e na deviazioni

l’aiva fattu nesciri ru piloni!

 

Sunnu amici i candu erinu ragazzi

e assiemi faciunu u gghiocu ri tri mazzi.

“Chi ti chiamaru a fari sti tingiuti

ancora nan su cuntenti ri mali viruti?”

 

Comu u sindicu sind’accurgiu ra sunata

curriu i prescia mi nci faci a serenata:

“Eccelenza Santissima accettate il mio saluto

dei Villoti io vi porto il benvenuto!

La carticcia è qui vicino

ora vi offro un bicchierino”.

 

Virendu chi faciva sta manfrina

u Cardinali si cacciau a papalina:

 

“Iamu o quagghiu - nci rissi - e mmustratimi u monumentu

cantu u biniriciu e ma filu comu o ventu.

Ma prima mi partu v’accettu n’succu i frutta

sentu n’languorinu e aiu a ula sciutta.

Vardandu stu sarcofago mi vinni l’ispirazioni,

facitimi miegghiu na sprimuta di limoni!”

 

Crirendu cu Cardinali fici na battuta

a giunta si truau mbarazzata,

ma candu finarmenti si spiegaru

eppi na crisi e gghiastimau a Sangennaru.

 

Quattru i corda e cincu i spau

ropu n’pocu u cardinali si ripigghiau.

S’aiva purtatu appressu ddu napulitani

senza capiddhi e na buttigghia nte mani.

 

Comu ficiru u sannu sulu iddhi:

si bagnaru a testa e nci crisciru i capiddhii!!

 

All’indomani nan si riggiva nto paisi.

Cu spittava u miraculu e cu nci pigghiaunu i risi.

 

U Bueti nginocchiatu si battiva u pettu:

“ieu nan mi spittava chi faci st’effettu:

passandu vicinu mi schizziaia tuttu

e mi ncuminciaru a crisciri i pila nto cappottu!”

 

U Micalizzi pigghiatu ill’euforia

vosi accertari nammi esti na bugia.

Cuminciau a mbiviri senza mi nghiutti

nci vinni a parola e salutava a tutti.

 

Claudiu Cama sintendu sta sunata

nottitempu si rava na sciacquata.

A furia mi si rinfrisca i tutti l’uri

si cumbinau carricatu di duluri.

 

I riggitani mbiriusi sa vuliunu copiari

menu mali chi Roccu l’aiva fattu brevettari!

 

Mammula e Cittannova circaru u gemellaggiu:

“nui fornimu u piscistoccu e vui faciti u lavaggiu”

 

Ti-gi-cincu condottu i Mentana

nan parrava autru chi da funtana:

riciva ca Villa sunnu i megghiu architetti

pi fari funtani e sistemari piazzetti.

 

Comu resi notizia a televisioni

cuminciaru a rruari tignusi i tutti i nazioni.

I vigili urbani i mintiunu in fila indiana

una a vota nci bagnaunu a testa nta funtana.

 

Ittava focu u centralinu ra cumuni

e a Boscarinu nci unchiaunu i ... gghiuni.

 

Puru Rutelli chiamava tutti i mumenti

chi vuliva sistemati i monumenti:

“Piazza di Spagna è mala cumbinata

serbi n’espertu mi sistema a scalunata.

A funtana i Trevi faci acqua i tutti i lati

facitimi u fauri, viriti ma cunzati”.

 

U sindicu i Venezia telefonava a Cassoni:

pi Piazza SanMarcu uliva na soluzioni:

“chi peri ntall’acqua non si poti cchiu’ stari

aviti a viriri misi poti sullivari.

Mandatimi a chiddhi chi vi iazaru i piazzetti

mi nci mmaccu a prusunzioni e nostri architetti.”

 

Aiu u desideriu mi pigghiu a scorci i coddhu

avi na vita chi ndi teninu chi peri a moddhu!”.

 

Francu Santoru mi si runa mportanza

avanti e arretu passiava nta stanza:

“mentri ncumpagnava a me mugghieri mi faci

a spisa nto cellulari mi chiamau u sindicu i Pisa!”

“rassilu futtiri - nci rissi Roccu - non ti mentiri chi toscani

ropu chi nci ddrizzamu a turri nda …….. scinu nte mani!”

 

Virendu stu successu senza precedenti

u Tarantinu pigghiau quota nta nenti:

“stavota non ci sunnu remissioni

aiu a fari u sindicu e prossimi lezioni!”.

 

Roppu n’minutu i silenziu assolutu

u prlmu fu Roccu chi si sintiu pungiutu:

 

“tu chiamasti o Cardinali cu na scusa

ma u meritu è da funtana e ill’acqua lippusa!

Mi rivolgia all’estiru ma fazzu progettari

a Villa sa putiunu sulu nzunnari!

 

Chistu è n’paisi i gnurantuni

ancora pensinu ch’esti nu spremilimuni!

Vannu ricendu chi mattunelli sunnu na virgogna

e chi sciupparu nte cessi ra stazioni i Bologna.

 

Ora però pinsamu o da fari:

u cardinali parti e s’avi a pavari.

 

Prima comunqui mi finisci a funzioni

u luamu nta Piazza mi saluta a popolazioni”.

 

L’assissuri Bellantoni mbozzava senza mi parra

ma quandu finiu a ‘miccia’ iarmau na sciarra:

 

“nta cali Piazza l’aimu a purtari?

vuliti forsi mi s’avi a sdirrupari?

Candu u cardinali viri tutti ddhi scaluni

sicuramenti nci girunu i ………. gqhiuni!

 

Rinnu ch’é ncazzusu e tostu comu n’mulu

su purtamu nto sdirrupu, ndi manda tutti a fari n’culu!

Cacciativi ra testa sta pinsata

u Cardinali si saluta candu pigghia l’autostrata.

 

Però prima mi parti n’autru miraculu avi a fari:

mi nchiana p’ammunti l’acqua ri sciumari!

Nc’avimu a turnari a fognatura e Campoti,

rinnu ca marittima stannu criscendu i troti...”

 

“Tu sta zittu - nci rissi Tarantinu - chi non capisci nenti,

sugnu ieu l’assessori all’ambienti.

Comu nchiana p’ammunti l’acqua ri sciumari

s’ancora nan finimmu mi facimu sfartari?

E poi, cali troti e pisci palla?

chiddhi su strunzi; e stannu a galla!!

 

Rimandamu comunqui l’argomentu

e virimu comu sfruttari u monumentu.

Facimu fatti e pocu discussioni

nammi si ripeti a storia ru piloni!

 

Chiddi ru ‘padulu’ su nformati e prestu prestu

scrivunu du strofetti e stampinu n’manifestu!!”.

 

“Ndi facimu soci cu Giuvanni Rana

pi fabbricari tortellini cu lippu ra funtana!”

 

“Putimu organizzari visiti guidati

e candu rriunu i turisti i mintimu ncollonnati”.

 

“Sa fila è troppu longa si ntasa l’autostrata!

- nterveni Mimmu Sofi ca solita sunata -

forsi è cchiù migliori ddhu tragittu

chi prima schiana o Piali e poi cala ririttu!”.

 

Virendu chi faci tutta sta nzistenza

a Mimmu stavota nan ci resinu cunfirenza.

 

“Pinsamu chiuttostu chi candu rriva sta genti

voli visitari autri monumenti!

Ropu du giri a Funtana a sannu a memoria

e i purtamu mi si legginu a lambretta i Cicoria!”.

 

“A passeggiu nta marina i mandamu cu pulminu

e ognunu pa casa si porta n’ricordinu.

Cugghendu picireca e buatti i pumaroru

tempu na sumana fannu a spiaggia comu l’oru!”

 

“Pi fari a propoganda nci voli n’capelloni

mi gira nte paraggi candu rriunu i torpedoni!

L’unicu c’avimu a purtata i manu

è Pascali Tabaneddha ‘cittadinu Scigghitanu’

ndu ffittamu a spisi ra cumuni

a tutti mi nci mmustra ddhiu bellu zazzaruni!”

 

Mentri si raggiunava a stu liveddhu

supa a porta cumpariu n’cristianeddhu:

pariva n’orientali a prima vista

e fu subitu scangiatu pi turista.

 

“Faciti parrari a mia ch’i turisti mind’intendu

- s’intromettiu Belle’ chi stava trasendu -

mentu n’pocu i latu u me dafari

e viru si mu pozzu ncaparrari”.

Ma ropu na menz’ura chi parrava coreanu

a Saru nci mbiddhau accendini e sciugamanu.

“Nan esti nu turista e nan si ferma na sumana

rissi chi sindi futti i vui e da funtana!”

 

Boccacciu u maru iava avanti a camumilla

i candu vitti chi l’affari si purtavunu pa Villa.

nte mani aiva na mazzotta e nu scarpeddhu,

minacciava a statua ru culazzu o Cannateddu:

“viristi u miraculu chi fici a funtana?

e tu “perchè’ non parli? figghiu i puttana!!

 

Virendu chi non nisciunu idei geniali

u sindicu si rivulgiu all’imprenditori locali.

Proposti ncindi furu a non finiri

ma a maggior parti a vuliva demoliri.

 

“E sa sdirrupamu chi dinnu i cristiani?”

“chi non è cazzu u vostru mi faciti Funtani!!”

 

Nta stu mentri ra merica rruvau na chiamata

e Roccu si sciuppau na cazziata:

“rissi l’ambasciatori chi tempu na sumana

s’avi a tagghiari a punti ra funtana:

 

E’ a terza vota chi l’aerei spia

fannu cunfundiri a chiddhi ra C.I.A.”

 

Finarmenti si presentau na bella occasioni

e nci ddhuciru l’occhi a Roccu Cassoni

 

“Fazzu n’comiziu e nci spiegu a popolazioni

chi cull’alleati nan putimu fari questioni.

Firmu n’ordinanza di lacrimi e dispiaciri

e fissamu u iornu chi s’avi a demoliri”

 

“E’ una grossa perdita - ggrirau Tarantinu

- s’avi a proclamari u luttu cittadinu!”

  

“Si nte prossimi lezioni faciti i canditati

bona mi vi va vi pigghiamu a petrati!

Sturiamu sinnò n’autru Frandi Fratellu

vi chiurimiu ntall’ISA e finisci u burdellu!”

 

  

Cannitello 04-2001

  

                                                                         P.D.P.

                                                             (Partito del Padulo)

 

 

- 7 -

 

 

 

 

 

 

PS:      Il riferimento diretto o indiretto agli amministratori di quel periodo storico, non ha l’intenzione di denigrare o schernire alcuno, anzi deve essere inteso come un particolare ringraziamento a tutti coloro che in passato hanno dato tanto per rendere il nostro paese più bello e più vivibile!